<

Ce trocuri face premierul desemnat Ludovic Orban pentru a obține majoritate în Parlament

Ca să treacă de parlament, Guvernul Orban are nevoie (și) de voturile PMP-ului. Și ca să le obțină, trebuie să ia în considerare propunerile acestora.

Una dintre ele îi aparține lui Constantin Codreanu, deputat PMP și președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Camera Deputaților; acesta lansa în septembrie în parlament halucinanta propunere de a muta Institutul Limbii Române, cel care organizează predarea limbii române în străinătate, de la Ministerul Educației la Ministerul Românilor de Pretutindeni. Schimbarea merge chiar mai departe: Institutul Hurmuzachi, scăldat în scandaluri răsunătoare de ani de zile, ar urma să migreze și el, împreună cu alte fundații și asociații care au ca obiect de activitate grija față de diaspora.

Constantin Codreanu

Codreanu e un personaj în sine, „pe nedrept” ignorat de presă, pentru că are un potențial exploziv: vine din Republica Moldova, unde s-a mișcat în apele tulburi ale jurnalismului de atac, a avut un blog care răspândea fake news (InConstantil), o emisiune la un canal de televiziune fantomă (YV 10), de unde împrăștia lopeți întregi de mizerii. A fost în centrul unui scandal important, atunci când a publicat o listă cu presupuși colaboratori ai KGB. Numai bun pentru a intra în politică, în Mișcarea Unionistă, de unde îl remarcă Băsescu pentru activitatea sa de unire a Moldovei cu țara. E aproape firesc parcursul său pe malul Dâmboviței, și aproape de înțeles visul lui de a ajunge ministru pentru Românii de Pretutindeni.

Mâna lui dreaptă este alt deputat pentru diaspora, Doru Coliu, venit din Spania, antologat deja ca fiind cel mai analfabet dintre deputați, care a reușit să ofilească gramatica la fiecare intervenție publică. Nu a pierdut nicio ocazie de a asasina limba română, iar cu aceste calități a ajuns să fie președintele tuturor filialelor PMP din diasporă, pentru ca, la câteva luni după alegerile la care fusese ovaționat, să se descopere accidental că individul executase 5 ani de pușcărie, pe care omisese să îi menționeze în CV-ul prezentat.

Doru Coliu

Cine să fie mai potrivit pentru a face o strategie pe termen lung cu privire la prezența limbii române în universitățile din lume și în școlile și liceele din Europa?

Problema cea mare este că Guvernul Orban, cel de la care se așteaptă asanarea societății românești, marea schimbare de care avem nevoie, preia această propunere și o trece în programul de guvernare, dar anulând Ministerul Românilor de Pretutindeni, care, în noul guvern, redevine departament în MAE. Între măsurile urgente pe care le flutură deasupra capului este trecerea Institutului Limbii Române la MAE, care ar trebui să gestioneze profesorii, elevii și studenții care studiază româna în străinătate.

Propunerea a iscat deja un val de reacții în societatea civilă și (unii) politicieni. Primul partid politic care s-a poziționat a fost PLUS, și primul lider politic care a rugat să se revină asupra acestei măsuri, a fost Dacian Cioloș.

Comentarii
Loading...