Satul românesc, captivul populismului

0 71

România se laudă cu cea mai mică rată a șomajului din UE: 3%, argument folosit în campania electorală de către partidul de guvernământ. Această valoare se susține însă doar prin modul în care este aleasă baza de raportare. Rata somajului vizează doar șomerii înregistrați în evidențele Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) care timp de un an de zile beneficiază de indemnizația de șomer, fiind un indicator strict tehnic.

Chiar dacă după această perioadă nu și-au găsit un loc de muncă, nemaibeneficiind de acea indemnizație, ei nu mai apar în evidențe ca șomeri! Aceasta situație aduce o primă distorsiune pe fond asupra bazei de raportare. Rata șomajului din România nu evidențiază populația activă care nu deține un loc de muncă, ci doar pe aceea care beneficiază de indemnizația de șomaj.

Potrivit statisticilor oficiale, aproape jumătate (44,80%) din populația României locuiește în mediul rural, unde doar 51,3% din totalul populației ocupate are calitatea de salariat, și numai 0,75% de patron. Ceilalți, 48% din forța de muncă de la sate, nu au o ocupație fiscalizată. (sursa: Anuarul statistic INS 2018, Graficul 3.G2 Structura populației, după statutul profesional, pe sexe și medii, în anul 2017)

Din populația nesalarizată (48% din totalul populației active în mediul rural), numai 31% au calitatea de lucrător pe cont propriu (așa-zișii mici fermieri, pe exploatații în afara locuinței), restul de 17.0% având calitatea, potrivit terminologiei statisticii oficiale, de lucrător familial neremunerat, adică trăiesc doar cu ceea ce produc în propria ogradă. În statisticile oficiale acest procent de 17% este parte din populația antrenată în agricultură în loc să fie considerată șomeră (neavând un venit).

Dar, tot potrivit legii (L76/2002), calitatea de șomer o are persoana care simultan are minimum 16 ani, este aptă de muncă, nu realizează niciun venit și este în căutarea unui loc de muncă. Ori, acest procent de 17% vizează tocmai aceste persoane. Aceștia sunt de fapt asistatii social; 17% din populația din mediul rural este asistată social, fiind captivă administrațiilor locale, într-un cerc vicios al săraciei, viciilor și lipsei de perspective.

Nici situația „fermierilor” din România nu stă prea bine; 99,23% din exploatațiile agricole sunt în proprietate individuală, fără personalitate juridică, iar din totalul celor peste 3,3 milioane de exploatații agricole, peste jumătate dintre ele (53%) au până într-un hectar. Putem vorbi, fără să exagerăm, de o agricultură de subzistență. (sursa: Anuarul statistic INS 2018, Tabel 14.5 Exploatațiile agricole, suprafața agricolă utilizată și suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă, după statutul juridic al exploatațiilor agricole (2016), pag. 504)

Nivelul tehnologizării în agricultură este la fel de dramatic: există un tractor pentru 16 exploatații agricole (pentru 3,3 mil. exploatații numai 212730 tractoare), iar suprafața irigată este cvasi-inexistentă: numai 0,015% (din totalul suprafeței agricole de peste 14000 mii ha doar 211,6 mii ha sunt irigate). (sursa: Anuarul statistic INS 2018, Tabel 14.19 Parcul de tractoare și mașini agricole principale din agricultură (2017), pag.524; Tabel 14.3 Suprafața agricolă irigată în anul 2017, pag. 501)

În prezent Agricultura românească este una de subzistență, neproductivă chiar: Exploatatiile agricole constituie numeric o treime (35%) din totalul exploatațiilor la nivelul întregii Uniuni (sursa: Eurostat), angrenând aproape 23% (1,975 mil. de persoane) din totalul populației active (media UE fiind 5%), dar produce numai 4,3% din PIB. (sursa: Anuarul statistic INS 2018, Tabel 3.3. Structura populației ocupate, pe activități ale economiei naționale și pe grupe de vârstă, în anul 2017, pag.124; Tabel 11.1 Produsul intern brut, pe categorii de resurse (2017), pag. 399)

Satul românesc are nevoie de măsuri concrete și rapide din partea decidentului politic, altfel va rămâne în continuare masă de manevră pentru populismul găunos.

Autor: Sorin Negruți, Expert la Biroul de Comunicare al Institutului Național de Statistică.

Newsletter
Comentarii
Loading...

Acest website folosește cookies pentru a optimiza navigarea. Puteți opta să nu folosim cookies. AcceptăCitește mai mult