Diaspora, cel mai mare „județ” al României, dar cel mai prost reprezentat în Parlament

0 33

Domnul Octavian Stîngă, reprezentantul acțiunii „Un Timbru pentru Dreptate”, a fost prezent în studioul Rezist.TV și a acordat un interviu Dianei Maria Voicu.
Am produs 11 segmente video, din care vă invităm să urmăriți a noua parte.

[TRANSCRIERE]

D.V: Ce spune legea 208?

O.S: Legea 208 trasează circumscripțiile electorale în art. 4, câte una pentru fiecare județ, una pentru Mun. București, și cu asta s-au făcut 42, și una pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, și aceea este circumscripția 43. Este important să reținem aici că în circumscripția electorală 43 se vor număra voturile și vor conta voturile acelor români care au domiciliul în străinătate sau reședința în străinătate. La nivelul Uniunii Europene vorbim să nu uităm de peste 3 milioane de cetățeni.

D.V: Ca să simplific cumva, e ca și când România ar avea 43 de județe, nu 41 plus București, al 43-lea județ este lumea largă, iar acest județ, atât de mare, cu milioane de români, cu siguranță peste 3 milioane, pentru că numai în Uniunea Europeană știm că sunt peste 3 milioane, deci 4, 5, 6 milioane, acest județ are de fapt în Parlament 2 senatori și 4 deputați.

O.S: Este corect. Listele electorale se fac pe circumscripția electorală, voturile membrilor circumscripției electorale contează pentru listele din această circumscripție electorală, și desigur, întrebarea care se pune este câți parlamentari se regăsesc pe această listă. Această întrebare este tratată de art. 5 al legii 208, care pentru asigurarea reprezentării egale introduce normele de reprezentare. Norma de reprezentare spune că la fiecare 73.000 de locuitori, atenție, locuitori, nu alegători!

D.V: Nu persoane cu drept de vot, da, locuitori?

O.S: Locuitori, adică și copiii se numără aici, minorii – la fiecare 73.000 de locuitori se va aloca un fotoliu de deputat și la fiecare 168.000 de locuitori se alocă un fotoliu de senator.

D.V: Evident, nu și pentru „județul Diaspora”!

O.S: Teoretic și pentru „județul” Diaspora! Aici nu scrie așa ceva, nu se scrie pentru cei din „județul Diaspora” NU, se scrie pentru „fiecare”. Dacă vrem să respectăm principiul reprezentării egale, trebuie s-o facem și pentru „județul Diaspora”. Însă, același art.5 din legea 208 spune că datele se prelevă de la I.N.S. …

D.V: Adică de unde știm noi ce număr de locuitori avem în fiecare județ, ce număr de locuitori avem în București, ce număr de locuitori avem în Diaspora, știm din datele Institutului Național de Statistică, I.N.S…

O.S: Institutul Național de Statistică, care este desigur o instituție abilitată să furnizeze asemenea informații. Însă, aici apar două probleme.O problemă este, legea prevede că se socotesc locuitorii după domiciliu, repet, după domiciliu. Să nu uităm că la art. 4, circumscripția 43…

D.V: Spunea domiciliul și reședința…

O.S: Exact. …ceea ce produce dintr-odată o discrepanță, și de asemenea, dacă veți căuta la I.N.S., acesta nu pune la dispoziție nici un fel de informații despre cetățenii români care locuiesc în afara țării. Ori noi știm – nu numai noi știm – Autoritatea Electorală Permanentă știe că în afara țării, pentru alegerile din 2016, trăiau peste 609.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate. Numai acestora, dacă li s-ar fi aplicat norma de reprezentare, rezultatul ar fi fost de 9 deputați și nu 4, și 4 senatori.

O.S: Dacă luăm în considerare realitatea din teren, și art. 4, care trasează circumscripția electorală după românii cu domiciliul sau reședința în străinătate, situația se schimbă dramatic. Dacă numai pentru acești 609.000 de posesori de pașaport CRDS norma de reprezentare așa cum este ea prevăzută pentru toți cetățenii la art. 5, s-ar fi ajuns la 9 deputați și 4 senatori.

D.V: Deci iată un prim loc în care legea 208, sau aplicarea ei, nu respectă dreptul constituțional al egalității de reprezentare.

O.S: Așa este. Numerele de care vorbim, alocarea prezentă este făcută de o anexă a legii, care ignoră total aceste calcule. Pur și simplu alocă arbitrar. Dacă însă luăm în considerare situația din teren, și art.4 din legea 208, care art. 4 trasează circumscripția 43 ca fiind formată din cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, atunci discutăm pentru situația de la alegerile din 2016, despre o reprezentare conform normei, de 36 de deputați și 16 senatori, ceea ce înseamnă de nouă ori, respectiv de opt ori mai mulți, decât legea (anexa n.r.) alocă arbitrar.

Newsletter
Comentarii
Loading...

Acest website folosește cookies pentru a optimiza navigarea. Puteți opta să nu folosim cookies. AcceptăCitește mai mult