Să înțelegem goana după doctorate a aleșilor noștri

0 107

Practica generalizată în perioada comunistă era ca unii să creeze, iar alții să semneze după modelul Geniului din Carpați, Nicolae Ceaușescu și a consoartei Elena, “Doctor Inginer, Savantă de Renume Mondial”. Cei doi semnau în calitate de autori, diverse lucrări, el, tratate enciclopedice, iar ea, studii științifice. Tinerii cercetători dornici de o ascensiune rapidă acceptau să se prostitueze intelectual, oferindu-le îndrumătorului dreptul de a le fura creațiile (nu utilizez termenul de “plagiat”, deoarece acesta presupune asumarea paternității unei lucrări deja publicate, termenul de “furt” prin complicitatea proprietarului fiind mai potrivit). Așa că unii dintre foștii păgubiți privilegiați sunt astăzi profesori universitari renumiți. Chiar dacă sistemul s-a schimbat, practicile academice au rămas. Precum în cătănie, cel exploatat când era biban, procedează întocmai cu “ucenicii” săi.

Nu întâmplător, România n-are nicio universitate în top 500 mondial, dar are cei mai mulți posesori de diplome de doctorat (dupa ’89 s-au oferit 67000 de titluri). Țara noastră produce anual mai mulți doctori decât S.U.A., națiunea care dă cei mai mulți laureați Nobel (251 de titluri la un milon de români, față de 222, la tot atâția americani). Poate că goana după astfel de patalamale există la români, nu în dorința de a duce patria pe cele mai înalte culmi ale științei și tehnicii, ci mai degrabă în sporul la salariu pe care-l primesc (25% pentru funcționarii publici și 15%, pentru cadrele didactice).

Pentru cei din afara sistemului de învățământ superior, care n-aveau învățăcei pe care să-i exploateze intelectual, era destul de rentabil achiziționarea unei teze la prețul de 10.000 de euro. Un funcționar public cu 1000 de euro salariu lunar, în trei ani își amortiza “investiția”.

Douăzeci și șapte de ani nu sunt suficienți pentru abandonarea unor cutume păguboase, pentru înnoirea mentalului colectiv, pentru schimbarea mentalității unui popor! Ce educație poate asigura un corp didactic format pe aceleași principii de tristă amintire? Ce concluzie putem trage când, în prezent, gradul de promovabilitate la examenul de titularizare a profesorilor este de 40%, iar al elevilor, la Bacalaureat, 70%?..

Newsletter
Comentarii
Loading...

Acest website folosește cookies pentru a optimiza navigarea. Puteți opta să nu folosim cookies. AcceptăCitește mai mult