(II) Profilul unui dictator: Portretul personologic al lui Nicolae Ceauşescu

0 71

Complexele de bazǎ
Principalele elemente ale personalității lui Nicolae Ceauşescu

Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu, a fost viciatǎ de existenţa a trei complexe, două dobândite în copilǎrie, de inferioritate şi de abandon, şi un altul transmis prin subconştientul colectiv, respectiv complexul de popor oropsit.

Complexul de inferioritate a avut ca principalǎ cauzǎ lipsa pregǎtirii şcolare şi a suportului familial (la 11 ani, este nevoit sǎ renunţe la şcoalǎ pentru a-şi câştiga existenţa departe de casǎ, ca ucenic de cizmar). Acest complex s-a manifestat prin dorinţa de a deveni cel mai puternic în numeroase domenii, pentru a stârni admiraţia. „Geniul din Carpaţi”, „Primul miner”, „Primul ostaş”, „Marele cârmaci”, „Primul bǎrbat” au fost doar câteva apelative folosite de propaganda de partid pentru a-i satisface frustrǎrile intelectuale.

Denigrarea sistematicǎ a celor care i-ar fi eclipsat personalitatea reprezenta o altǎ formǎ de manifestare a complexului de inferioritate. Aceasta s-a evidenţiat chiar din momentul venirii la conducere, prin condamnarea politicii predecesorului sǎu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, apoi pe întreg parcursul exercitǎrii funcţiei, prin evitarea formării unei elite în cadrul partidului. După procedeul aplicat lui Nikita Hruşciov (liderul sovietic demis de adversari din pricina stilului bazal de conducere), această elită l-ar fi putut elimina pe considerente intelectuale din fotoliul de lider al partidului şi al statului.

Complexul de abandon s-a datorat privării de afecţiune (în special maternă) în perioada copilăriei timpurii, fapt ce a generat ulterior un vid afectiv, cu o permanentă nevoie de companie. Modul de manifestare a acestui complex este reprezentat de dorinţa de a seduce, apoi de a abandona (direct sau indirect), precum şi de evitarea oricǎrei forme de ataşament, din teama de a nu fi părăsit. Nicolae Ceauşescu a sedus atât propriul popor, cât şi pe strǎini, pentru ca apoi sǎ-şi urmǎreascǎ propriile interese, mai mult sau mai puţin naţionale. Lipsa prietenilor a fost un alt efect, în timp, cu urmǎri majore, al complexului de abandon.

Complexul de popor oropsit s-a datorat şi faptului că părinţii săi erau ţǎrani români. Aceste frustrări s-au manifestat prin lupta „de eliberare naţională de sub jugul capitalismului exploatator”, apoi de sub cel sovietic, pentru a face din ţara sa o naţiune independentă, atât faţă de Est, cât şi faţă de organismele financiare internaţionale. Faptul cǎ România se identifica cu Nicolae Ceauşescu în strǎinǎtate, cǎ s-a utilizat succesul diplomatic în exacerbarea cultului personalitǎţii sale, poate fi pus şi pe seama influenţelor regionale native, ştiindu-se cǎ majoritatea celor nǎscuţi în Oltenia, asemenea lui, sunt pe cât de isteţi şi ambiţioşi, pe atât de mândri şi orgolioşi.

Un alt mod de exprimare a complexului de popor oropsit a fost politica economică, bazată pe industrializare accelerată, gândită pentru a reduce din dependenţa faţă de exterior. Această autonomie, obţinută abrupt şi fără a ţine seama de costuri, reprezintǎ o proiecţie a dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a-şi depǎşi condiţia socialǎ. Economia era gânditǎ sǎ producǎ tot ceea ce avea nevoie o naţiune în dezvoltare, de la avioane până la rulmenţi, de la apă grea până la detergenţi. Industria avea sarcină exactă din partea conducerii de partid şi de stat să producă atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export, chiar dacă majoritatea produselor erau de slabă calitate sau costurile de producţie, ridicate. Important era ca România să nu mai depindă de nimeni în procesul de realizare a „societăţii socialiste multilateral dezvoltate” şi să arate că este cineva, inclusiv economic. Putem considera aceastǎ viziune o prelungire a modelului economic al gospodǎriei ţǎrǎneşti de tip închis, unde se produce tot sau aproape tot, fǎrǎ a se pune problema cheltuielilor, şi care era condusǎ cu autoritate de necontestat de capul familiei.

Dovada elocventă a dorinţei fostului lider comunist de a-şi ameliora frustrările este decizia de a construi un centru administrativ, asemenea celor admirate în China. Uitând că România este de 40 de ori mai redusă ca suprafaţă şi de 50 de ori ca populaţie decât acest uriaş asiatic, investeşte aproape 3 miliarde de dolari, construind a doua clădire din lume ca dimensiune, respectiv Casa Poporului. Edificiul a fost nejustificat economic şi social, deoarece s-a demolat o cincime din centrul capitalei, întreaga populaţie a ţării fiind privată de elementele de subzistenţă (hrană, căldură, medicamente etc.).

O analiză economică a necesităţii construcţiei Casei Poporului ar fi trebuit sǎ cuprindǎ nu numai costurile clădirii în sine, ci şi pe cele legate de demolarea miilor de locuinţe şi de construcţia sutelor de noi blocuri de apartamente în care să se mute familiile expropriate şi, nu în ultimul rând, viitoarele costuri cu întreţinerea sa (numai cele 150.000 de becuri consumă anual peste 2 milioane de euro, echivalentul facturii unui oraş de 100.000 de locuitori1). Această investiţie nu a ţinut seama de niciun considerent economic, social sau administrativ, ci doar de cel emoţional, de a dovedi întregii lumi măreţia poporului român.

O altǎ lucrare megalomană, realizatǎ, de asemenea, din considerente emoţionale, având în vedere costurile imense (peste 2 miliarde de dolari) şi profitabilitatea îndoielnică, este Canalul Dunǎre – Marea Neagrǎ, al treilea din lume ca lungime dupǎ Suez şi Panama, dar primul din punct de vedere al costurilor şi al cantităţii de rocǎ excavatǎ. Conform estimărilor realizate în anul 2005 de Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile, această investiţie se va amortiza în 600 de ani (!!!).

Lipsa culturii economice şi prezenţa frustrărilor l-au determinat pe Nicolae Ceauşescu ca, în doar un deceniu (1980-1989), să achite în avans toată datoria externă a ţării, de 11 miliarde de dolari, şi să cheltuie alte 5 miliarde pentru o clădire generatoare doar de cheltuieli şi un canal care se va amortiza în peste jumătate de mileniu.

Newsletter
Comentarii
Loading...

Acest website folosește cookies pentru a optimiza navigarea. Puteți opta să nu folosim cookies. AcceptăCitește mai mult